Transformarea digitala ofera oportunitati semnificative pentru cresterea competitivitatii, eficientei si rezilientei pietelor financiare europene. Cu toate acestea, inovatia tehnologica nu poate garanta, de una singura, progresul, in absenta unei reglementari eficiente, a unei gestionari adecvate a riscurilor si a unor consumatori educati financiar. Acesta a fost unul dintre mesajele centrale transmise de vorbitorii participanti la Digital Finance Forum in Central and Eastern Europe 2026, eveniment desfasurat pe 12 noiembrie, la Bucuresti, organizat de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), in colaborare cu Institutul de Studii Financiare (ISF).
Reunind reprezentanti ai autoritatilor publice, institutiilor financiare si organizatiilor internationale, Forumul a evidentiat necesitatea gasirii unui echilibru intre accelerarea inovatiei tehnologice si asigurarea stabilitatii, integritatii si accesibilitatii pietelor financiare.
Alexandru PETRESCU, Presedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), a subliniat ca viteza fara precedent a schimbarilor tehnologice pune la incercare capacitatea institutiilor si a societatii de a le intelege pe deplin implicatiile. Inteligenta artificiala, automatizarea proceselor financiare, infrastructurile digitale si modelele inovatoare de investitii transforma deja pietele financiare si relatia acestora cu consumatorii.
Pentru autoritatile de supraveghere, aceste evolutii aduc responsabilitati considerabile, in special in ceea ce priveste anticiparea riscurilor emergente si asigurarea faptului ca progresul tehnologic nu afecteaza integritatea pietelor sau increderea publicului.
„Ritmul schimbarilor tehnologice depaseste adesea capacitatea institutiilor si a societatii in ansamblu de a le intelege pe deplin implicatiile”, a remarcat Alexandru PETRESCU, subliniind hotararea ASF de a contribui activ, alaturi de autoritatile europene de supraveghere, la conturarea viitorului cadru de reglementare si supraveghere.
El a evidentiat faptul ca provocarea fundamentala depaseste sfera tehnologiei propriu-zise: este vorba despre construirea unui mediu de reglementare sanatos si a politicilor necesare pentru sustinerea unei piete financiare europene solide, credibile si integrate.
Luca-Alexandru NICULESCU, Prim-ministrul Romaniei, a evidentiat transformarea digitala drept o conditie esentiala pentru competitivitatea economica si cresterea durabila.
„Transformarea digitala nu mai este o optiune, printre altele, pentru economiile care vor sa ramana relevante. Este o conditie a competitivitatii, a rezilientei si a capacitatii de a crea prosperitate”, a declarat acesta.
Totodata, el a atras atentia ca oportunitatile oferite de tehnologie se pot transforma in beneficii economice concrete numai daca sunt sustinute de reguli clare si coerente. Din aceasta perspectiva, un mediu de reglementare predictibil este esential pentru incurajarea inovatiei si mentinerea increderii in serviciile financiare.
O perspectiva similara a fost exprimata de Leonardo BADEA, Prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), care a subliniat ca dezvoltarea tehnologica nu trebuie echivalata automat cu progresul economic sau social.
„Dezvoltarea tehnologica nu genereaza in mod direct progres daca nu este insotita de un cadru adecvat. Ea aduce, de asemenea, provocari si riscuri pe care trebuie sa le intelegem”, a aratat Leonardo BADEA.
Declaratiile sale au reafirmat importanta unei guvernante solide si a gestionarii eficiente a riscurilor, ca elemente indispensabile ale unui ecosistem financiar digital sustenabil.
Antonio GOMES, Director adjunct al Directiei pentru Afaceri Financiare si Corporative din cadrul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), a abordat atat potentialul economic al inteligentei artificiale, cat si vulnerabilitatile sistemice asociate adoptarii acesteia pe scara larga.
Potrivit estimarilor OCDE prezentate in cadrul Forumului, utilizarea extinsa a inteligentei artificiale ar putea creste productivitatea sectorului financiar din economiile G7 cu aproximativ 12% in urmatorul deceniu. Valorificarea acestor beneficii va depinde insa de gestionarea a trei riscuri deosebit de importante: concentrarea tehnologica, rezilienta cibernetica si autonomia tot mai mare a sistemelor de inteligenta artificiala.
Dependenta de un numar limitat de furnizori de tehnologie ar putea genera vulnerabilitati sistemice, in timp ce inteligenta artificiala poate amplifica viteza, amploarea si complexitatea atacurilor cibernetice, reducand timpul disponibil pentru reactii eficiente. In paralel, aplicatiile AI tot mai autonome ar putea evolua mai rapid decat capacitatea cadrelor de guvernanta si a mecanismelor de protectie de a se adapta.
Antonio GOMES a atras, de asemenea, atentia asupra vulnerabilitatilor structurale ale pietelor europene de capital, subliniind importanta integrarii financiare pentru cresterea economica.
„Construirea unor piete financiare mai profunde si mai integrate nu este doar o prioritate a sectorului financiar, ci o prioritate pentru cresterea economica”, a declarat acesta.
El a aratat ca societatile listate pe bursele din Uniunea Europeana reprezinta in prezent doar aproximativ 10% din capitalizarea bursiera globala, in timp ce pietele europene de capital raman fragmentate, iar companiile continua sa depinda in mare masura de finantarea bancara. In consecinta, economiile europenilor nu sunt directionate catre investitii productive atat de eficient pe cat ar putea fi.
Educatia financiara – o conditie esentiala pentru un progres digital real
Dincolo de provocarile tehnologice si de reglementare, un alt mesaj important desprins din dezbaterile Forumului a vizat rolul fundamental al educatiei financiare in transformarea inovatiei digitale intr-un progres real pentru consumatori si pentru piete.
Oricat de sofisticate ar deveni tehnologiile financiare, beneficiile lor potentiale vor ramane limitate daca publicul nu intelege notiuni financiare elementare, precum diferenta dintre economisire si investitie, relatia dintre risc si randament sau implicatiile propriilor decizii financiare.
Platformele digitale, consultanta financiara bazata pe inteligenta artificiala si serviciile de investitii tot mai accesibile pot facilita participarea publicului la pietele financiare. Cu toate acestea, accesibilitatea nu inseamna automat si capacitatea de a lua decizii informate.
In acest context, educatia financiara nu ar trebui privita ca un obiectiv secundar, ci ca o componenta esentiala a protectiei consumatorilor, a increderii in piete si a dezvoltarii financiare sustenabile.
Concluzia generala a Forumului a fost ca viitorul finantelor europene nu poate fi construit exclusiv prin tehnologie. Inovatia trebuie sa avanseze in paralel cu o supraveghere eficienta, o reglementare coerenta, o rezilienta operationala sporita si o educatie financiara mai solida. Numai prin reunirea acestor elemente transformarea digitala poate contribui la dezvoltarea unor piete financiare mai integrate, mai competitive si mai credibile in Europa, inclusiv in regiunea Europei Centrale si de Est.